Cum și de ce influențează dieta funcția imunitară?

Nutritionist Ana Maria Bratu

Centrul de Diabet MiniMed – centru de diabet

Sistemul imunitar este o rețea complexă care lucrează în mod constant pentru a proteja organismul de antigeni, care au asocieri cu agenți patogeni, inclusiv bacterii, toxine, paraziți și viruși.

Sistemul imunitar oferă două linii de apărare: imunitatea înnăscută și imunitatea adaptive.

Imunitatea înnăscută este prima linie de apărare și constă în bariere fizice, cum ar fi pielea și membranele mucoase, precum și în apărări chimice și celulare. Sistemul imunitar înnăscut este nespecific, deoarece reacționează în același mod la toți invadatorii străini.

Dacă sistemul imunitar înnăscut este ineficient împotriva unei potențiale amenințări, sistemul imunitar adaptiv preia controlul. Sistemul imunitar adaptativ este format din celule sanguine specializate și proteine care țintesc cauza specifică a infecției. Sistemul imunitar adaptativ are o “memorie,, motiv pentru care organismul unei persoane devine imun la anumite boli după expunerea inițială.

Sistemul imunitar al unei persoane trebuie să funcționeze bine pentru ca aceasta să rămână sănătoasă. Anumite boli, medicamente și alegeri privind stilul de viață, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool, pot afecta negativ funcția imunitară.

Studiile sugerează că dieta unei persoane influențează sistemul imunitar, la fel ca toate celelalte aspecte ale sănătății.

De exemplu, nutriția poate afecta microbiomul, funcția de barieră intestinală, procesele inflamatorii și funcția celulelor albe din sânge, toate acestea având un impact asupra funcției imunitare.

Efectele negative ale dietelor nesănătoase

Dietele de tip occidental au tendința de a fi bogate în carbohidrați rafinați, zaharuri adăugate, grăsimi saturate și calorii. Acest model de alimentație afectează funcția imunitară în mai multe moduri.

De exemplu, alimentele și băuturile care au un impact semnificativ asupra nivelului de zahăr din sânge, cum ar fi sucurile carbogazoase, bomboanele, cerealele zaharoase și produsele de patiserie zaharoase, cresc nivelul proteinelor inflamatorii, inclusiv necroza tumorală alfa (TNF-alfa), proteina C reactivă (CRP) și interleukina-6 (IL-6). De asemenea, acestea interferează cu funcția celulelor imunitare protectoare, inclusiv a neutrofilelor și a fagocitelor.

Un studiu ce a inclus 562 de adulți cu vârsta de 85 de ani și peste, fără diabet, a constatat că participanții care aveau niveluri mai ridicate de zahăr în sânge aveau răspunsuri imune înnăscute mai scăzute. Aceștia aveau, de asemenea, niveluri mai ridicate de CRP, care este un marker al inflamației. Nivelurile mai ridicate de zahăr din sânge au legătură cu un răspuns imunitar deficitar și la persoanele cu diabet.

De asemenea, dietele bogate în zahăr adăugat și carbohidrați rafinați pot altera negativ bacteriile intestinale, ducând la disbioză, care implică tulburări digestive, cum ar fi balonarea.

Un microbiom sănătos este esențial pentru funcția imunitară, deoarece bacteriile intestinale joacă un rol esențial în dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar. Studiile indică faptul că dietele bogate în grăsimi saturate pot favoriza inflamația, pot modifica bacteriile intestinale și pot inhiba funcționarea celulelor albe din sânge.

Diete pentru o funcție imunitară sănătoasă

În timp ce o dietă bogată în alimente ultraprocesate, cu adaos de zahăr și calorii în exces poate duce la disfuncții imunitare, modelele alimentare bogate în alimente integrale, bogate în nutrienți, sunt benefice pentru funcția imunitară.

Dieta mediteraneană este bogată în legume, leguminoase, nuci, fructe, cereale integrale, ulei de măsline și alte alimente sănătoase. Cercetările au arătat că aceasta poate reduce riscul de îmbolnăvire, poate scădea markerii de inflamație și poate modula în mod benefic bacteriile intestinale.

Dietele bogate în fibre, cum ar fi dieta mediteraneană, promovează producția de acizi grași cu lanț scurt, inclusiv acetat, propionat și butirat. Acizii grași cu lanț scurt sunt produse finale ale fermentației bacteriene din intestin și au beneficii pentru sănătate. Aceștia acționează la nivel local și sistemic pentru a modula răspunsul imunitar, mențin sănătatea și îmbunătățesc funcția de apărare imunitară a epiteliului intestinal. Acesta este o parte importantă a sistemului imunitar care servește drept barieră împotriva microorganismelor. De asemenea, reduce producția de proteine inflamatorii de către celulele imunitare.

Dietele bogate în fructe, legume, ulei de măsline, nuci, semințe și pește gras conțin niveluri ridicate de nutrienți, cum ar fi vitamina A, vitamina C, zinc, vitamina D, B6, B12, cupru, acid folic, fier și seleniu.

Sistemul imunitar are nevoie de acești nutrienți pentru a funcționa în mod optim. Studiile arată că dietele bazate pe vegetale reduc markerii inflamației cronice, cum ar fi CRP, fibrinogenul și IL-6.

Alimentele bogate în grăsimi sănătoase, fibre, vitamine, proteine, minerale și compuși vegetali benefici ajută la reducerea inflamației sistemice, promovează echilibrul bacteriilor intestinale sănătoase, reduc stresul oxidativ, deteriorarea celulară și duc la îmbunătățirea glicemiei si a sensibilității la insulina. Toate aceste activități sunt esențiale pentru o funcție imunitară sănătoasă.

În plus, studiile arată că suplimentarea dietei cu nutrienți, inclusiv vitamina D, zinc și vitamina C, poate contribui la optimizarea funcției imunitare și la reducerea riscului de infecție.

Concluzii

• Este esențial să aveți o dietă sănătoasă pentru a asigura o bună funcționare a sistemului imunitar.

• Studiile arată că, în timp ce anumite tipare alimentare pot duce la afectarea funcției imunitare, alte tipare alimentare promovează o funcție imunitară optimă.

• Un model alimentar cu un conținut scăzut de alimente ultraprocesate și bogat în alimente integrale, bogate în nutrienți, cum ar fi legumele, fructele, peștele și legumele, protejează împotriva riscului de boli cronice și susține un răspuns imunitar sănătos.

• Menținerea unui regim alimentar sănătos și a unui stil de viață care să includă tehnici de reducere a stresului, somn odihnitor, activitate fizică zilnică și alte obiceiuri sănătoase reprezintă cea mai bună modalitate de a susține sistemul imunitar și de a reduce riscul de îmbolnăvire.

Sursă: Honest Nutrition, Jillian Kubala, 9 aprilie, 2021;

An introduction to immunology and immunopathology, Jean S Marshall, Richard Warrington,s.a, 12 sept, 2018;

Nutrition and Immune System: A Complicated Tango; Carina Venter, Stefanie Eyerich s.a, 19 martie 2020;

Western Diet and the Immune System: An Inflammatory Connection; Anette Christ, Mario Lauterbach, Eicke Latz; 19 nov 2019;

Responsiveness of the innate immune system and glucose concentrations in the oldest old; Carolien A Wijsman, Simon P. Mooijaart s.a; aug 2012.